Autor: Gheorghiță Bălan, consilier în proprietate industrială · Actualizat: septembrie 2026
O aplicație sau un program se protejează prin mai multe drepturi în același timp, fiecare pentru altă componentă. Codul este protejat automat prin drept de autor, numele și pictograma prin marcă, aspectul interfeței prin desen industrial, iar algoritmii și datele interne ca secret comercial. Brevetul este posibil doar pentru o soluție cu efect tehnic, nu pentru program ca atare. Pentru o firmă, prima grijă este una contractuală: să dețină efectiv drepturile asupra codului scris de angajați și de colaboratori.
Discută cu un consilier despre aplicația ta
Ce protejează fiecare drept
| Componenta | Dreptul | Ce trebuie făcut |
|---|---|---|
| Codul-sursă, codul-obiect, documentația | Drept de autor | Nimic pentru nașterea dreptului; contracte clare pentru titularitate |
| Numele aplicației, pictograma | Marcă | Cerere la OSIM sau la EUIPO |
| Aspectul interfeței, pictogramele, elementele grafice | Desen sau model industrial | Cerere la OSIM sau la EUIPO |
| Soluția tehnică implementată prin software | Brevet de invenție | Cerere la OSIM, înaintea oricărei divulgări |
| Algoritmi, modele, date, codul care rulează pe server | Secret comercial | Măsuri de confidențialitate |
Codul: drept de autor, fără formalități
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor protejează programele pentru calculator ca opere: orice expresie a unui program, aplicațiile și sistemele de operare, în orice limbaj, în cod-sursă sau în cod-obiect, precum și materialul de concepție pregătitor și manualele. Protecția apare prin simpla creare, fără înregistrare.
Limita este la fel de importantă. Legea precizează că ideile, procedeele, metodele de funcționare, conceptele matematice și principiile care stau la baza oricărui element al programului, inclusiv ale interfețelor, nu sunt protejate. Un concurent care reproduce funcționalitățile aplicației fără să îi copieze codul nu încalcă dreptul de autor. Pentru funcționalitate, protecția posibilă este brevetul sau secretul comercial.
Cine deține, de fapt, codul
Pentru programele create de angajați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau după instrucțiunile angajatorului, legea prevede că drepturile patrimoniale aparțin angajatorului, în lipsa unei clauze contrare. Este o excepție de la regula generală a dreptului de autor, după care drepturile rămân la autor.
Excepția nu acoperă colaboratorii externi. Pentru un program dezvoltat de un freelancer sau de o agenție se aplică regula operelor create la comandă: în lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale aparțin autorului. Plata facturii nu transferă codul. Transferul se face printr-un contract de cesiune, care se dovedește numai în formă scrisă și trebuie să precizeze drepturile cedate, modalitățile de utilizare, durata, întinderea și remunerația. Un drept de utilizare a programului nu echivalează cu transferul dreptului de autor, iar în lipsa unei clauze contrare legea prezumă că dreptul de utilizare acordat este neexclusiv.
În contractele de dezvoltare merită reglementate explicit și componentele preexistente ale dezvoltatorului, bibliotecile reutilizate de la un proiect la altul, precum și componentele open source, ale căror licențe pot impune obligații la distribuirea aplicației.
Numele și pictograma: marca
Codul se poate rescrie; numele sub care utilizatorii găsesc aplicația în magazine și în căutări nu. Marca se depune de regulă în clasa 9, pentru software descărcabil, inclusiv aplicații mobile, în clasa 42, pentru software furnizat ca serviciu și pentru dezvoltarea de software, și în clasa serviciului pe care aplicația îl prestează: 39 pentru curierat, 41 pentru educație, 36 pentru servicii financiare. Alegerea este explicată în ghidul despre clasele Nisa.
Platformele de distribuție a aplicațiilor au proceduri de reclamație pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, iar o marcă înregistrată este dovada cea mai simplă într-o astfel de procedură. Pictograma poate fi protejată separat de nume, ca marcă figurativă.
Interfața: desenul industrial
Programul în sine nu poate fi înregistrat ca desen industrial, dar aspectul lui vizual poate. Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor include simbolurile grafice printre produsele al căror aspect poate fi înregistrat, iar interfețele grafice, pictogramele și elementele vizuale ale aplicațiilor sunt printre obiectele pentru care acest titlu se dovedește util. Condițiile sunt noutatea și caracterul individual. Detalii, inclusiv despre protecția la nivel european, pe pagina despre desene și modele industriale.
Brevetul: numai pentru efectul tehnic
Legea brevetelor exclude programele de calculator ca atare. O soluție tehnică implementată prin software poate fi însă brevetată dacă produce un efect tehnic care depășește simpla rulare a unui algoritm pe un calculator. Exemplele tipice sunt controlul unui proces sau al unui echipament, prelucrarea semnalelor ori îmbunătățirea funcționării sistemului de calcul însuși. O aplicație care doar automatizează o activitate comercială sau administrativă nu îndeplinește, de regulă, această condiție.
Condiția noutății se aplică strict. Publicarea aplicației, o demonstrație publică sau o prezentare detaliată către potențiali clienți, făcute înainte de depunere, pot face brevetarea imposibilă. Condițiile și taxele sunt pe pagina despre brevetul de invenție, iar protecția în mai multe țări este explicată în ghidul despre cererea internațională PCT.
Secretul comercial: ce nu ajunge la utilizator
Codul care rulează pe server, modelele, algoritmii de ordonare sau de recomandare și datele de antrenament nu sunt livrate utilizatorului și pot rămâne confidențiale. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate le protejează ca secret comercial dacă sunt secrete, au valoare comercială pentru că sunt secrete și sunt păstrate prin măsuri rezonabile: acorduri de confidențialitate, acces limitat, reguli interne. Secretul nu protejează însă împotriva celui care ajunge independent la aceeași soluție.
Înainte de lansare
- Contractele cu angajații și cu dezvoltatorii externi, cu clauze clare privind drepturile asupra codului.
- Verificarea numelui ca marcă, înainte de publicarea în magazinele de aplicații.
- Depunerea mărcii în clasele 9 și 42 și în clasa serviciului oferit.
- Evaluarea brevetabilității pentru componentele tehnice, înaintea oricărei prezentări publice.
- Inventarul componentelor open source și al licențelor lor.
- Regulile de confidențialitate pentru codul și datele care rămân interne.
Descrieți pe scurt aplicația în formularul de mai jos. Vă spunem ce componente pot fi protejate, prin ce drept și în ce ordine, înainte de lansare.
Află cum îți poți proteja aplicația
Întrebări frecvente
Codul scris de un freelancer îmi aparține?
Nu automat. Pentru operele create la comandă, drepturile patrimoniale aparțin autorului dacă nu s-a convenit altfel. Transferul se face printr-un contract scris de cesiune.
Codul scris de angajații mei este al firmei?
Da, în lipsa unei clauze contrare, pentru programele create în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau după instrucțiunile angajatorului. Regula este specifică programelor pentru calculator.
Pot breveta o aplicație mobilă?
Nu ca program. Poate fi brevetată o soluție tehnică implementată prin aplicație, dacă produce un efect tehnic, este nouă și implică activitate inventivă.
Trebuie să înregistrez software-ul undeva ca să fie protejat?
Nu. Dreptul de autor apare prin crearea programului. Registrul Național de Opere, administrat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, este facultativ și servește doar ca mijloc de probă.
Un concurent a copiat funcționalitățile aplicației mele. Pot face ceva?
Dacă nu a copiat codul ori elemente protejate ale interfeței și nu există un brevet, funcționalitățile ca atare nu sunt protejate. Rămân marca, dacă folosește un nume asemănător, și secretul comercial, dacă informațiile au fost obținute ilegal.
În ce clase înregistrez marca pentru o aplicație?
De regulă în clasa 9, pentru software descărcabil, în clasa 42, pentru software furnizat ca serviciu, și în clasa serviciului pe care îl prestează aplicația.